Understanding the Optic Nerve and Visual Pathway in Human Anatomy

Cranial Nerves II,III,IV and VI

NervulOptic Nervul optic indepline te exclusiv o func ie senzorial . Retina reprezint practic partea periferic a analizatorului vizual, fiind alc tuit din 10 straturi. Celulele fotoreceptoare sunt reprezentate de celulele cu conuri i cu bastona e i se afl in stratul 2, profund, al retinei, avand rolul de a transforma informa ia vizual perceput sub forma fotonilor de lumin , in impulsuri electrice. Celulele cu conuri sunt: - specializate pentru vederea diurn i pentru cea colorat ; - concentrate la nivelul foveei centrale (macula); - prezente in num r mai mic decat cele cu bastona e (aproximativ 7 milioane). Celulele cu bastona e sunt: - specializate pentru vederea nocturn ; - concentrate la periferia retinei, - prezente in num r mai mare (aproximativ 130 de milioane)

Impulsul nervos este transmis mai departe celulelor bipolare, din stratul 6 al retinei, care reprezint primul neuron al c ii vizuale, care la randul lor fac sinaps cu cel de-al doilea neuron al c ii vizuale, reprezentat de celulele ganglionare, multipolare din stratul 8 al retinei. Axonii acestora din urm , converg spre partea central a retinei i alc tuiesc nervul optic, care emerge practic la nivelul papilei, unde nu se afl celule receptoare. in centrul papilei se afl emergen a vaselor retiniene, reprezentate de venele retiniene i de artera central a retinei.

Traiectul nervului merge apoi de-a lungul canalului optic dinaripa mic a sfenoidului i p trunde in fosa cerebral mijlocie, pentru a se al tura nervului optic de partea opus , la nivelul chiasmei optice.La acest nivel, fibrele nazale se incruci eaz , ulterior luand na tere tracturile optice

Fibrele tracturilor optice merg pan la nivelul ganglionului geniculat lateral, unde axonii fac sinaps cu cel de-al treilea neuron al c ii vizuale. O mic parte din fibrele tracturilor optice se opresc la nivelul regiunii pretectale a mezencefalului, la nucleul pretectal i de aici la nucleul Edinger-Westphall, precum i la coliculii cvadrigemeni superiori, formand aferen a reflexului fotomotor

Axonii neuronilor teriari se proiecteaz la nivelul cortexului vizual din lobul occipital, via radia iile optice Gratiolet (tractul geniculocalcarin). Aproximativ 20% dintre fibre se opresc la nivelul pulvinarului, iar restul merg spre scizura calcarin unde se proiecteaz astfel: fibrele din cadranele superioare pe marginea superioar a scizurii, iar cele din cadranele inferioare in partea inferioar a acesteia. Ariilevizuale 17,18,19 Brodmann

Imaginea de la nivelul retinei este practic inversat, astfel incat partea temporal a retinei prime te stimuli din partea nazal a campului vizual, iar cea nazal din partea temporal a campului vizual. De asemenea, partea superioar a retinei prime te informa ii din jum tatea inferioar a campului vizual, iar cea inferioar , din partea superioar a campului vizual.

Examinareclinica -Pupilelor -Acuitatii viziuale -Campul vizual -Fundului de ochi

Examinareapupilelor Dimenisiuni: mioza sub 2mm si midriaza peste 5mm -Reflexul fotomotor (PS) -Reflexul pupilodilatator(S) -Reflexul de acomodare(regiunea coliculului superior i al ariei pretectale) -

Posibiliti de defecte clinice: anisocorie = pupile inegale, dar cu reactivitate normal = normal mioz senil = modific ri fiziologice legate de varst pupile Holmes-Adie = degenerarea ganglionului ciliar, de cauze necunoscute, cu apari ia midriazei i abolirea RFM; se poate asocia i cu abolirea ROT. Defect pupilar aferent = leziuni anterior de chiasma optic (nevrit optic , sau mai rar, compresia nervului optic, degenerare retinian ). Pupila Argyil-Robertson = leziune mezencefalic superioar , cu apari ia miozei, cu RFM abolit i acomodare normal , in sifilis, diabet zaharat, sau mai rar in scleroza multipl

Sindrom Horner cu mioz, ptoz palpebral parial, enoftalmie i pierderea sudora iei la nivelul hemife ei respective = leziunea fibrelor simpatice, ce poate apare in: leziuni centrale: la nivelul hipotalamusului, in bulb, sau m duva cervical (inainte de T1), prin accidente vasculare, demieliniz ri, i, mai rar in cazul traumatismelor sau siringomieliei. leziuni periferice: lezarea lan ului simpatic, a ganglionului cervical superior, sau a plexului pericarotidian, prin tumori pulmonare apicale (sindromul Pancoast-Tobias), traumatisme, sau, mai rar, disec ie de arter carotid . Exist ins i situa ii in care nu se poate eviden ia cauza

EXAMINAREA ACUITII VIZUALE -optotip Dac reducerea acuit ii vizuale este corectabil prin dioptrii, afec iunea este de domeniul oftalmologiei; dac nu este corectabil , putem avea mai multe situa ii: - leziuni corneene; - cataract ; - degenerare macular , mai ales legat de varst ; - neuropatie optic : inflamatorie(sleroza multipla) ,ischemia, compresia - leziuni retrochismatice; - leziuni occipitale bilaterale

EXAMINAREA CAMPULUI VIZUAL EXAMINAREA FUNDULUI DE OCHI Examinarea fundului de ochi se efectueaz cu ajutorul unui oftalmoscop, intr-o camer intunecat .

Leziuni anterior de chiasma optic: - Afectarea retinei conduce la apari ia unui defect monocular de camp vizual. Leziunile centrale ale retinei, in apropierea discului optic, determin o afectare mai grav decat in cazul leziunilor periferice. - Afectarea nervului optic conduce la apari ia cecit ii monoculare de tip periferic, cu abolirea RFM de partea afectat .

Leziuni la nivelul chiasmei optice: > Leziunile la nivelul median al chiasmei (cum ar fi in patologia hipofizar ), determin afectarea fibrelor nazale care se incruci eaz la acest nivel, cu apari ia hemianopsiei bitemporale.

- Dac este afectat partea lateral a chiasmei (de exemplu intr-un anevrism de arter carotid , la bifurca ia acesteia), va rezulta un defect de camp vizual la nivelul p r ii nazale a acestuia, ipsilateral leziunii (hemianopsie nazal ).

Leziuni posterior de chiasma optic: - Leziunile tracturilor optice determin apari ia hemianopsiei homonime laterale, stangi sau drepte (func ie de campul temporal afectat), reflexul fotomotor fiind abolit, deoarece leziunea se afl inaintea ganglionului geniculat lateral unde se inchide acest reflex.

Afectarea radiaiilor optice conduce tot la apariia hemianopsiei homonime laterale, stangi sau drepte (func ie de campul temporal afectat), iar leziunile incomplete, superioare sau inferioare, conduc la apari ia cvadranopsiilor, inferioare sau superioare. in acest caz, RFM este p strat, leziunea fiind posterior de ganglionul geniculat lateral.

N. III, IV siVI Mi c rile GO pot fi grupate in 4 tipuri: Mi c ri voluntare sacadate ale GO: mi c ri rapide ale GO de la un punct de fixa ie la altul, de la un obiect la altul, controlate de lobul frontal. Mi c ri de urm rire: mi c ri lente pentru fixarea unui obiect in mi care, controlate de lobul occipital. Mi c ri reflexe vestibulo-oculare: mi c ri ale GO de compensare a mi c rilor capului, pentru men inerea fix rii unui obiect, controlate de nucleii cerebelo i i vestibulari. Convergen a: mi c ri ce asigur fixarea unui obiect ce se apropie de ochi, controlate de mezencefal.

OculomotorulIII

CONSIDERAII CLINICE Leziunea nervului oculomotor comun determin din punct de vedere clinic urm toarele semne: -Ptoz palpebral : pacientul poate compensa o ptoz incomplet prin contrac ia mu chiului frontal, pentru a ridica spranceana. - Strabism divergent i apari ia diplopiei, care se manifest doar dac ridic m pleoapa c zut . - GO va fi coborat i abdus, datorit ac iunii mu chilor oblic superior i drept lateral. - Midriaz (dac sunt afectate i fibrele parasimpatice). - Paralizia acomod rii

Etiologii posibile: S Vasculare: anevrism de arter cerebral posterioar sau cerebeloas superioar (printre care trece nervul); infarct mezencefalic, cu apari ia sindromului altern Weber (paralizie de nerv III de partea leziunii i sindrom piramidal contralateral) sau Benedikt, dac leziunea este mai posterioar , spre nucleul ro u (paralizie de nerv III ipsilateral i tremor inten ional contralateral). S Inflama ii: meningit luetic sau tuberculoas , care se localizeaz intre chiasm , punte i lobii temporali, de unde emerge nervul III. S Herniere de lob temporal: determinat de tumori, abcese, traumatisme (primul semn clinic care apare este midriaza ipsilateral , datorit afect rii fibrelorvegetative care se afl la exteriorul nervului). S Leziuni la nivelul sinusului cavernos (tromboflebita). S Mononeuropatia diabetic , caracterizat doar prin afectarea fibrelor motorii extrinseci, cu p stratea integrit ii celor vegetative (oftalmoplegie f r midriaz

N.TrhoealaIV CONSIDERA II CLINICE Paralizia nervului trochlear determin afectarea mu chiului oblic superior, i ca urmare GO va fi deviat extern, datorit ac iunii oblicului inferior. Apare diplopia, care este maxim la privirea in jos (cand urc sau coboar sc rile). Pentru a compensa diplopia, pacientul are tendin a de a apleca capul de partea opus , pentru a roti spre interior GO neafectat, care in acest fel se aliniaz cu cel deviat extern prin paralizia oblicului superior. Paralizie de nerv trohlear drept - inclinarea capului spre stanga

Etiologii posibile: - Boli inflamatorii. - Compresii determinate de anevrisme de arter cerebral posterioar sau cerebeloas superioar . - Leziuni la nivelul sinusului cavernos. - Leziuni la nivelul fisurii orbitare superioare

N. AbducensVI

CONSIDERAII CLINICE Leziunea nervului abducens determin din punct de vedereclinic urm toarele semne: -Strabism convergent al GO de partea afectat - Diplopie in privirea lateral de partea afectat

Etiologii posibile: - Vasculare: anevrisme de arter cerebeloas postero- inferioar , arter bazilar sau carotid intern ; ocluzia ramurilor pontine ale arterei bazilare poate determina un infarct pontin medial, cu apari ia unui sindrom altern (Millard-Gubler: parez ipsilateral de nerv abducens, parez facial periferic ipsilateral i sindrom piramidal contralateral). - Leziuni la nivelul ventriculului 4: tumori cerebeloase cu extensie la acest nivel. - Boli inflamatorii cu afectare direct sau prin intermediul meningelui; datorit apropierii de stanca temporalului, poate fi afectat in infec iile de ureche intern . - Fracturi ale bazei craniului. - Hipertensiunea intracranian . -Leziuni la nivelul sinusului cavernos, cum ar fi tromboflebita localizat la acest nivel.

EXAMINAREA CLINIC A OCULOMOTRICIT TII -Examenul motilit ii globilor oculari -reflexul fotomotor, reflexul de convergen i cel de acomodare. -Reflexul vestibule ocular (manevra ochilor de papusa) -Testul de acoperire -Testul cu sticl ro ie